Recuperare taxa auto.RESTITUIRE TIMBRU DE MEDIU

În prezent, restituirea taxei pe poluare se face în justiţie simplu, uşor şi fără cheltuieli (însemnate), singura condiţie este de a se întreprinde procedura legală de către persoanele care au plătit această taxă.

 

Persoanele care au dreptul la restituirea taxei pe poluare, dar care nu au solicitat restituirea acesteia, nu au făcut acest lucru din mai multe cauze, precum:

1) nu cunosc faptul că au dreptul să solicite restituirea acesteia;

2) chiar dacă „au auzit” că „s-ar restitui taxa pe poluare”, nu sunt informate corect cu privire la:

– certitudinea restituirii taxei:

–  procedura de urmat, care este simplă, uşoară şi fără cheltuieli (însemnate).

Numeroase dintre persoanele care au de restituit o taxă pe poluare de până la 200 – 300 de euro consideră că cheltuielile (în special cele cu avocaţii), stresul şi pierderile de timp, generate de acţiunile care trebuie întreprinse, sunt aproape de nivelul taxei plătite, sau chiar mai mari.

Într-adevăr, dacă se apelează la un avocat, cheltuielile sunt destul de mari, fiind de 400 – 500 de lei, pentru sume de restituit mai mici, şi de până la 10% din suma de restituit, dacă suma de restituit este mare, în general de peste 5.000 de lei.

Foarte important este a se reţine faptul că restituirea taxei pe poluare se poate face, şi se va obţine, de orice persoană, fără angajarea unui avocat, urmând procedura prezentată în cele ce urmează.

Scopul acestui material este de a prezenta acţiunile care trebuie întreprinse (= procedura de lucru) de orice persoană, direct şi personal, fără a mai apela la avocaţi sau la alte persoane, pentru a obţine restituirea taxei în discuţie.

Procedura de urmat în cadrul organului fiscal, în faza iniţială

Fiecare persoană care solicită restituirea taxei pe poluare pentru autoturisme trebuie să se adreseze prima dată (în prima fază) organului fiscal la care a plătit taxa cu o „Cerere de restituire a taxei pe poluare pentru autoturisme”.

Modelul de „Cerere de restituire a taxei pe poluare pentru autoturisme”, care trebuie depusă în cadrul organului fiscal, în faza iniţială, este redat în Anexa nr. 2.2.1.

Descarcă Anexa nr. 2.2.1! Click AICI!

La această cerere trebuie anexate, obligatoriu, următoarele documente:

1. Copie de pe Cartea de identitate.

2. Chitanţa de plată a taxei, în original.

3. Copie de pe Decizia de calcul a taxei pe poluare pentru autoturisme.

4. Copie de pe Certificatul de înmatriculare al autoturismului.

5. Copie de pe Cartea de identitate a autoturismului.

6. Copie de pe Contractul de vânzare – cumpărare al autoturismului. Având în vedere  că (1) acest document nu are nicio relevanţă cu restituirea taxei, şi (2) a mai fost depus la organul fiscal când s-a plătit taxa, considerăm că este iraţională solicitarea acestuia şi de această dată..

Aşa cum era de aşteptat, numeroase persoane nu mai deţin, în original, fie „Chitanţa de plată a taxei”, fie „Decizia de calcul a taxei”, în original, fie pe ambele.

Aceste persoane trebuie să se adreseze organului fiscal la care au plătit taxa cu câte o cerere, distinctă pentru fiecare, în cazul în care au fost pierdute ambele, prin care să solicite o copie „Duplicat” de pe aceste documente, pe care să le anexeze la cererea de restituire a taxei.

Asemenea cereri se rezolvă, conform prevederilor legale în vigoare, în termen de 45 de zile.

În general, organele fiscale (ne referim la cele corecte) rezolvă aceste cereri în câteva zile, chiar în aceeaşi zi, în cazuri de urgenţă.

Solicitarea, de către organul fiscal, a celor 6 documente menţionate mai sus, demonstrează un alt grav fenomen de birocraţie: cu toate că organul fiscal are o evidenţă clară şi completă cu documentele care stau la baza calculării şi încasării taxei pe poluare, unele dintre aceste documente au fost şi sunt solicitate de 3 ori de organul fiscal:

1) o dată când s-a calculat şi s-a plătit taxa;

2) a doua oară spre a fi anexate la această „Cererea de restituire” (care este respinsă dacă nu este însoţită de toate aceste documente);

3) a treia oară, în faza finală,  când se depune „sa de punere în executare a hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile privind restituirea taxei de poluare pentru autoturisme, după ce s-a finalizat şi s-a respins recursul de Curtea de Apel”.

Conform prevederilor legale în vigoare, aceste cereri se rezolvă în termen de 45 de zile.

Numărul cererilor fiind foarte mare, iar organele fiscale sufocate efectiv şi cu numeroase alte probleme, rezolvarea acestor cereri durează, chiar dacă se face „pe bandă rulantă”, „mecanicist”, ca urmare a faptului că în toate cazurile soluţia este cu ”NU”.

Procedura de urmat la Tribunal

Pe baza refuzului organului fiscal de restituire a taxei pe poluare, se introduce la Tribunal Cererea/acţiunea de restituire a taxei pe poluare pentru autoturisme conform modelului din Anexa nr. 2.3.1. la prezenta.

Modelul de Cerere/Acţiune de restituire a taxei pe poluare pentru autoturisme, care se introduce la Tribunal este redat AICI!

Acţiunea se taxează (1) cu taxă judiciară de timbru, de 39 de lei, şi (2) cu timbru judiciar de 3 lei.

Deoarece restituirea taxei pe poluare pentru autoturisme a devenit „o soluţie unică pentru toate Tribunalele şi Curţile de Apel”, acţiunile introduse în justiţie se judecă fără a mai fi necesară prezenţa persoanelor care solicită restituirea taxei.

Totuşi, acest lucru trebuie solicitat în acţiunea introdusă prin formula „În temeiul art. 242 alin. (2) din Codul de procedură civilă, solicit judecarea cauzei în lipsă”.

Totodată, trebuie să se solicite şi acordarea de „dobânzi fiscale” şi de „cheltuieli de judecată”, prin formula „Solicit acordarea de dobânzi fiscale şi a cheltuielilor de judecată pe care le-am efectuat”.

La cererea/acţiunea introdusă la Tribunal trebuie anexate, obligatoriu, iarăşi aceleaşi documente care au fost anexate la Cererea depusă la organul fiscal.

La primul termen de judecată de la Tribunal, organul fiscal depune întâmpinare, prin care susţine că nu este de acord cu restituirea taxei.

La termenul al II-lea:

a) se discută probele;

b) organul fiscal solicită introducerea în cauză şi a Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului.

La termenul al III-lea:

a) se judecă respectiva cauză;

b) instanţa pronunţă o Hotărâre.

În termen de 45 de zile de la data pronunţării Hotărârii se va redacta Hotărârea, care se comunică părţilor.

În cadrul Tribunalelor se admit acţiunile introduse de persoanele fizice şi juridice pentru restituirea taxei pe poluare pentru autoturisme, inclusiv cu plata „dobânzilor fiscale” şi a „cheltuielilor de judecată”, dacă acestea au fost solicitate.

Procedura de urmat la Curtea de Apel

Urmează Recursul la Curtea de Apel depus de organul fiscal. La Curtea de Apel se mai dau unul sau două termene de judecată. Curtea de Apel va emite o „Decizie irevocabilă”, care nu se comunică părţilor.

Persoanele interesate, parte în proces, trebuie să depună o Cerere la Curtea de Apel pentru a obţine o copie de pe „Decizie irevocabilă”, cerere care se taxează (1) cu taxă judiciară de timbru, de 2 lei, şi (2) cu timbru judiciar de 0,15 lei.

Procedura de urmat cadrul organului fiscal, în faza finală

După obţinerea unei copii de pe „Decizia irevocabilă” de la Curtea de Apel, procedura pentru încasarea, de la finanţe, a taxei pe poluare plătite, este următoarea:

1. Depunerea „Cererii de restituire a sumelor stabilite de instanţele judecătoreşti prin Decizii definitive şi irevocabile”

Deosebit de important sunt de reţinut următoarele aspecte în legătură cu această cerere.

Formularul de „Cererea de restituire a sumelor stabilite de instanţele judecătoreşti prin hotărâri definitive şi irevocabile”, care are regimul de formular tipărit şi tipizat,  este prevăzută prin Anexa nr. 4 din „Ordinul Ministrului Mediului şi Pădurilor nr. 85/19.01.2012 şi al Ministrului Finanţelor Publice nr. 62/19.01.2012 pentru aprobarea Procedurii de restituire a sumelor prevăzute la art. 7, art. 9 şi art. 12 din Legea nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, precum şi a sumelor stabilite de instanţele de judecată prin hotărâri definitive şi irevocabile”, publicat în Monitorul Oficial  nr. 50 din 20 ianuarie 2012.

În Anexa nr. 2.5.1 se prezintă formularul de „Cererea de restituire a sumelor stabilite de instanţele judecătoreşti prin hotărâri definitive şi irevocabile”, prevăzut prin Anexa nr. 4 din „Ordinul Ministrului Mediului şi Pădurilor nr. 85/19.01.2012 şi al Ministrului Finanţelor Publice nr. 62/19.01.2012 pentru aprobarea Procedurii de restituire a sumelor prevăzute la art. 7, art. 9 şi art. 12 din Legea nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, precum şi a sumelor stabilite de instanţele de judecată prin hotărâri definitive şi irevocabile”, care efectiv nu poate fi folosit efectiv în activitatea practică (datorită modului foarte prost în care a fost conceput), iar

În Anexa nr. 2.5.2 se prezintă acelaşi formular de „Cererea de restituire a sumelor stabilite de instanţele judecătoreşti prin hotărâri definitive şi irevocabile”, dar care este adaptat necesităţilor practice.

În cazul în care această „Cerere de restituire” nu se face pe formularul respectiv, tipărit şi tipizat, taxa nu se restituie.

Descarcă Anexa nr. 2.5.1.! Click AICI!

Descarcă Anexa nr. 2.5.2.! Click AICI!

Aşa după cum se poate constata cu uşurinţă, acest formular tipizat, prevăzut prin Anexa nr. 4 din Ordinul menţionat mai sus, este conceput şi realizat în modul cel mai prost mod posibil, respectiv cu spaţii insuficiente (şi înghesuite) pentru înscrierea datelor solicitate şi acesta în condiţiile în care (1) circa 30% din pagina respectivă este nefolosită, (2) pagina a doua (pe verso) nu este folosită în totalitate.

Ori, este cunoscut faptul că, în cazul unui formular prevăzut (printr-o reglementare) în format A4, tot o coală de hârtie se consumă (format A4), chiar dacă textul pe formularul respectiv este conceput în modul cel mai prost (cu font mic, de 10, rând la rând, cu spaţii insuficiente pentru înscrierea datelor strict necesare).

Cu toate că este cunoscut faptul că numeroase reglementări conţin asemenea formulare, concepute în modul cel mai prost, care generează mari neajunsuri în activitatea practică, nu se întreprind măsurile care se impun.

De subliniat şi indiferenţa, lipsa de preocupare, formalismul, birocraţia şi alte asemenea neajunsuri care existentă în instituţiile statului, atât la nivelul personalului de execuţie, cât şi la nivelul personalului de conducere, în sesizarea şi lichidarea neajunsurilor generate în activitatea practică de aplicarea prevederilor legale în discuţie.

Edificatoare în acest sens este şi existenţa, şi folosirea acestui formular (dintre numeroase altele asemănătoare) care generează numeroase neajunsuri, dintre care unele sunt prezentate în cele ce urmează.

Neajunsuri generate, la nivelul personalului de execuţie  din instituţiile statului, de depunerea „Cererii de restituire a sumelor stabilite de instanţele judecătoreşti prin Decizii definitive şi irevocabile”

a) se admite „folosirea formularului prevăzut prin lege”, chiar dacă există convingerea unanimă că respectivul formular este conceput total necorespunzător;

b) nu s-a procedat la adaptarea formularului respectiv conform necesităţilor practice, în care să se poată înscrie complet, corect şi citeţ datele strict necesare prevăzute prin acesta;

c) organele de execuţie nu sesizează aceste neajunsuri şi nu intervin, pe scară ierarhică, cu propuneri concrete de rezolvare.

Faptul că nu se intervine, pe scară ierarhică (a) pentru sesizarea neajunsurilor legislative, şi (b) cu soluţii concrete de rezolvare, are mai multe cauze, precum:

c1) slaba pregătire profesională, în special a persoanelor cu funcţii de conducere;

c2) indiferenţa faţă de bunul mers al activităţii, în special a persoanelor cu funcţii de conducere; numirea în funcţii de conducere nefiind după criteriul valorii, ci după criterii politicianiste, clientelare, face ca aceste peroane (care sunt conştiente de faptul că ocupă respectiva funcţie numai pe perioada de guvernare a partidului care le-a numit în funcţie) să nu fie preocupate de bunul mers al activităţii viitoare, ci de realizarea intereselor personale, de grup, politicianiste etc.);

c3) pentru a nu deranja superiorii, care îi mai pot eticheta în diferite feluri (în funcţie de gradul de pregătire profesională şi de educaţie al acestuia), precum: „rebeli”, „se dau dăştepţi, vor să ajungă şefi” etc.

Neajunsuri generate, la nivelul personalului de conducere din instituţiile centrale ale statului, de depunerea „Cererii de restituire a sumelor stabilite de instanţele judecătoreşti prin Decizii definitive şi irevocabile”

Este cunoscut faptul că, în general, personalul de conducere din instituţiile centrale, şi chiar din cele locale ale statului, (1) este numit după criterii politice, (2) nu are o autentică pregătire profesională în domeniul de activitate pe care îl conduce, (3) în numeroase cazuri sunt persoane cu modeste posibilităţi intelectuale (şi cu serioase carenţe în educaţie), (4) îşi dedică cea mai mare parte a activităţii altor activităţi decât celei pur profesionale (însuşi actul de conducere nemaifiind unul autentic profesional, ci politic), (5) nu au avut şi nu au un contact direct cu activitatea practică pe care o conduc (cu realitatea profesională în care trăiesc efectiv).

Acestea sunt cauzele pentru care, în activitatea pur profesională, personalul de conducere din instituţiile centrale şi din cele locale ale statului „se bazează pe cei de jos” cu cunoaşterea amănuntelor şi cu oferirea de soluţii, atunci când li se cere acest lucru, în special în de perfecţionarea reglementărilor.

Completarea formularului cu „Cerere de restituire” generează numeroase efecte negative, precum stres, cheltuieli şi întârzieri în restituirea taxei, din următoarele cauze:

* Textul scris rând la rând, cu spaţii înghesuite, insuficiente (unele de numai 25 – 30% faţă de necesar) nu permite înscrierea clară şi în mod citeţ a datelor esenţiale, strict necesare pentru restituirea taxei.

Ca urmare a acestui fapt, au loc frecvente erori în completarea sa, ceea ce face ca numeroase persoane să folosească 2 – 3 formulare până să completeze unul corect;

* Întârzierile în restituirea taxei au loc şi din cauză că, în formularul cu „Cerere de restituire”, unele dintre dateleor esenţiale nu sunt înscrise clar, în mod citeţ, şi aceasta din următoarele cauze:

a) formularul este conceput total necorespunzător;

b) organele fiscale nu admit decât formularul în forma în care este prevăzut prin Ordinul menţionat mai sus, adică fără adaptările necesare înscrierii corecte, complete şi în mod citeţ a datelor.

Spaţiile sunt de numai 25 – 30% din necesar pentru înscrierea corectă şi în mod citeţ a celor mai multe dintre elementelor esenţiale pentru restituirea taxei.

Spre exemplu, spaţiul pentru înscrierea numărului contului bancar (care este compus din 24 de semne grafice (cifre şi litere), este de numai 20 – 25% faţă de necesar, ceea ce cauzează frecvente erori în înscrierea corectă şi în mod citeţ al acestuia şi, pe cale de consecinţă, în virarea banilor în contul bancar corect.

Acesta este considerentul pentru care organele fiscale solicită câte un extras de cont bancar de la persoanele care solicită restituirea taxei prin cont bancar.

Deci, în loc să se intervină (1) fie pentru adaptarea acestui formular conform necesităţilor practice, (2) fie prin a se admite folosirea sa, cu respectarea întocmai a modelului, prin prelucrarea acestuia cu datele specifice fiecărei persoane fizice şi juridice, se mai solicită încă un document, neprevăzut prin procedura de restituire a taxei, ceea ce generează alte neajunsuri pentru ambele părţi, precum pierderi de timp etc.

Problema este bine cunoscută de mai mulţi ani (şi nu este singura de acest fel) şi, cu toate că generează multiple şi serioase neajunsuri în activitatea practică, nu-şi găseşte rezolvarea.

2. Documentele care trebuie anexate la „Cererea de restituire a sumelor stabilite de instanţele judecătoreşti prin hotărâri  definitive şi irevocabile”

La Cererea de restituire a sumelor stabilite de instanţele judecătoreşti, prin hotărâri definitive şi irevocabile, trebuie anexate următoarele documente:

a) copie de pe Cartea de identitate;

b) copie de pe Cartea de identitate a autoturismului;

c) sentinţa/Hotărârea Tribunalului;

d) decizia curţii de apel.

După cum se poate constata cu uşurinţă, „Copia de pe Cartea de identitate” (a persoanei) şi „Copia de pe Cartea de identitate a autoturismului” se depun şi de această dată la organul fiscal, adică a treia oară (prima oară depunându-se când s-a calculat şi s-a plătit taxa, iar a doua oară când s-a solicitat restituirea taxei).

Depunerea, la „Cererea de restituire”, atât a Hotărârii Tribunalului, cât şi a Deciziei Curţii de Apel, este justificată de organele fiscale prin următoarele:

Prin Sentinţa/Hotărârea Tribunalului se dă o anumită soluţie, iar prin Decizia Curţii de Apel soluţia respectivă este schimbată uneori.

Chiar dacă aceste cazuri sunt rare, organele fiscale nu au de unde să ştie cazurile în care soluţia dată de Curtea de Apel este aceeaşi cu cea dată de Tribunal, fapt pentru care, în mod justificat se solicită atât Sentinţa/Hotărârea Tribunalului, cât şi Decizia Curţii de Apel.

Spre exemplu, printr-o Sentinţă a Tribunalului Dolj se Hotărăşte:

[…]Obligă pârâta Administraţia Finanţelor Publice Craiova să plătească reclamantei suma de  … lei reprezentând taxă de poluare la care se adaugă dobânda fiscală calculată conform art. 124 alin. 2 Cpr.fiscală.

Obligă Administraţia Fondului pentru Mediu Bucureşti să plătească Administraţiei Finanţelor Publice Craiova suma de … reprezentând taxă de poluare la care se va adăuga dobânda fiscală calculată conform art. 124 alin. 2 Cpr.fiscală.

Obligă pârâta Administraţia Finanţelor Publice Craiova să plătească reclamantei suma de  … lei reprezentând cheltuieli de judecată.[…]”

Prin Decizia Curţii de Apel Craiova se dispune:

[…]Modifică sentinţa recurată în sensul că respinge cererea privind acordarea dobânzii legale.

Menţine restul dispoziţiilor sentinţei.

Irevocabilă.[…]”

Ori, în condiţiile în care organul fiscal deţinea numai Decizia Curţii de Apel Craiova, nu şi Sentinţa/Hotărârea Tribunalului Dolj, nu avea de unde să ştie ce se înţelege prin „Menţine restul dispoziţiilor sentinţei” din Decizia Curţii de Apel Craiova.

După ce se primesc aceste documente, în cadrul organului fiscal se întocmesc diferite situaţii, referate, se fac calcule cu „dobânda fiscală” şi cu „cheltuielile de judecată” admise a fi plătite de Curtea de Apel.

De reţinut şi faptul că, în speţe similare, judecate în cadrul aceleiaşi instanţe (Tribunal sau Curte de Apel), unele complete de judecată au acordat „dobânzi fiscale” şi „cheltuieli de judecată”, altele nu.

Altfel spus, în speţe identice, soluţiile sunt diferite.

Totul este posibil când este vorba de bani.

După toate aceste „proceduri” obositoare, costisitoare, care durează, pe întregul circuit, peste un an, taxa se restituie de organul fiscal (în termenul prevăzut de lege, de maximum de 45 de zile de la emiterea Deciziei de către Curtea de Apel).

În cazul contribuabililor persoane juridice, restituirea sumelor cuvenite se face numai prin decontare bancară în contul bancar indicat prin cererea de restituire, iar, în cazul contribuabililor persoane fizice, restituirea se efectuează fie în contul bancar indicat de aceştia, fie în numerar, la ghişeul unităţii Trezoreriei Statului, în baza notei privind restituirea/rambursarea unor sume.

Anunțuri

Recuperare timbru de mediu https://timbrudemediu2013.wordpress.com

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s