Timbrul de mediu. Noi cereri de sesizare a CJUE

Întrebarea nr. 1. Taxa pentru emisii poluante, reglementată prin Legea nr. 9/2012, forma în vigoare în perioada 1 ianuarie – 14 martie 2013 şi percepută pentru înmatricularea în România a unui autoturism anterior înmatriculat într-un alt stat membru, este compatibilă cu dispoziţiile art. 110 TFUE, în condiţiile în care ea este întotdeauna mai mare decât valoarea reziduală a taxei încorporată în preţul unui autoturism similar înmatriculat în România anterior datei de 1 ianuarie 2007?

 Întrebarea nr. 2. Taxa pentru emisii poluante, reglementată prin Legea nr. 9/2012, forma în vigoare în perioada 1 ianuarie – 14 martie 2013 şi percepută pentru înmatricularea în România a unui autoturism anterior înmatriculat într-un alt stat membru, este compatibilă cu dispoziţiile art. 110 TFUE, indiferent de data înmatriculării anterioare, în condiţiile în care:
– taxa este datorată întotdeauna pentru autoturismele anterior înmatriculate într-un alt stat membru şi pentru care se tentează înmatricularea în România;
– taxa este datorată doar potenţial pentru autoturismele din parcul auto naţional sau doar pentru o parte din autoturismele din parcul auto naţional?

Întrebarea nr. 3. Taxa pentru emisii poluante, reglementată prin Legea nr. 9/2012, forma în vigoare în perioada 1 ianuarie – 14 martie 2013, este compatibilă cu principiul „poluatorul plăteşte”, aşa cum a fost aceasta interpretat inclusiv prin par. 60 al hotărârii din 7 aprilie 2011 în afacerea Ioan Tatu?

Întrebarea nr. 4. În situaţiile în care determinarea compatibilităţii taxei pentru emisii poluante cu dispoziţiile art. 110 TFUE implică o comparaţie între valoarea taxei percepute în perioada 1 ianuarie – 14 martie 2013 şi valoarea reziduală a taxei încoporate în preţul unui autoturism similar celui pentru care s-a achitat taxa pentru emisii poluante, sarcina probei faptului că taxa pentru emisii poluante nu depăşeşte valoarea reziduală a taxei încorporate în preţul unui autoturism similar revine autorităţilor fiscale naţionale (eventual anterior perceperii taxei) sau proprietarului autoturismului obligat la plata taxei?

La nivelul Tribunalului Arad, soluţiile sunt aceleaşi. Puţine sunt acţiunile care au „scăpat” nerespinse, fiind suspendate până la pronunţarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în afacerea Nicula. Or, după cum am spus demult, sesizarea din afacerea Nicula era inutilă şi privea cu totul alte chestiuni (un formalism excesiv al Curţii de Apel Alba-Iulia şi o persistenţă inutilă a Tribunalului Sibiu în a trimite întrebări preliminare, chiar şi cu privire la chestiunile evidente). Jurisprudenţa X, deşi evocată, n-a stârnit până acum interesul magistraţilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal. Prin urmare, înainte de Crăciun se pregăteşte şi „sacrificarea” acţiunilor rămase pe rol. Tocmai de aceea, în două dosare aflate pe rol cu termen la 27 noiembrie 2014 (dosarul nr. 758/117/2014 şi dosarul nr. 759/108/2014), reclamanţii au formulat cereri de sesizare a Curţii de Justiţie, cerând verificarea compatibilităţii timbrului de mediu cu dreptul european, prin intermediul unor întrebări similare:

Întrebarea nr. 1. Timbrul de mediu, reglementat prin O.U.G. nr. 9/2013, şi perceput pentru înmatricularea în România a unui autoturism anterior înmatriculat într-un alt stat membru, este compatibil cu dispoziţiile art. 110 TFUE, în condiţiile în care acesta este întotdeauna mai mare decât valoarea reziduală a taxei încorporată în preţul unui autoturism similar înmatriculat în România anterior datei de 1 ianuarie 2007 (datorită faptului că anterior datei de 1 ianuarie 2007 în România nu se percepeau taxe cu ocazia primei înmatriculări a vehiculelor în acest stat)?

Întrebarea nr. 2. Timbrul de mediu, reglementat prin O.U.G nr. 9/2013, şi perceput pentru înmatricularea în România a unui autoturism anterior înmatriculat într-un alt stat membru, este compatibil cu dispoziţiile art. 110 TFUE, indiferent de data înmatriculării anterioare, în condiţiile în care:
– taxa este datorată întotdeauna pentru autoturismele anterior înmatriculate într-un alt stat membru şi pentru care se tentează înmatricularea în România;
– taxa este datorată doar potenţial pentru autoturismele din parcul auto naţional sau doar pentru o parte din autoturismele din parcul auto naţional?

Întrebarea nr. 3. Timbrul de mediu, reglementat prin O.U.G. nr. 9/2013, este compatibil cu principiul „poluatorul plăteşte”, aşa cum a fost aceasta interpretat inclusiv prin par. 60 al hotărârii din 7 aprilie 2011 în afacerea Ioan Tatu?

Întrebarea nr. 4. În situaţiile în care determinarea compatibilităţii timbrului de mediu cu dispoziţiile art. 110 TFUE implică o comparaţie între valoarea timbrului perceput cu începere de la 15 martie 2013 şi valoarea reziduală a taxei încoporate în preţul unui autoturism similar celui pentru care s-a achitat timbrul de mediu, sarcina probei faptului că timbrul de mediu nu depăşeşte valoarea reziduală a taxei încorporate în preţul unui autoturism similar revine autorităţilor fiscale naţionale (eventual anterior perceperii taxei) sau proprietarului autoturismului obligat la plata taxei?

În opinia noastră, soluţiile din aceste dosare ar trebui urmărite cu interes, eventualele încheieri de respingere a cererilor de sesizare publicate şi comentate. Dezbaterea ne-ar putea lămuri: există o conspiraţie împotriva justiţiabililor sau într-adevăr legislaţia naţională e construită pe principiul „poluatorul plăteşte” şi nu ridică nicio problemă prin raportare la art. 110 TFUE?

Anunțuri

Recuperare timbru de mediu https://timbrudemediu2013.wordpress.com

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s